La ce este bun eucaliptul?

http://www.womens.ro/eucaliptul.html

          Arbore gigantic din Australia, numit ‘copacul care alunga febra’, eucaliptul este un adevarat panaceu natural. Din scoarta sa se extrage uleiul de eucalipt, cu intrebuintari farmaceutice importante. Acest arbore, zvelt ca un tanar print, vesnic verde si de o rara frumusete, este originar din Tasmania (Australia) si din insulele invecinate, unde aborigenii l-au denumit „kino“ si il foloseau la tratarea ranilor. Datorita dimensiunilor impresionante, care pot sa atinga inaltimi pana la 300 de metri, este considerat un veritabil „stalp pe care se sprijina cerul“.
          Aborigenii au fost primii care au folosit frunzele eucaliptului pentru a se trata de febra si afectiuni ale pielii. In prezent, uleiul volatil de eucalipt este intrebuintat in mai multe scopuri:
- tratarea virozelor
- tratarea bronsitelor
- tratarea sinuzitelor
- tratarea astmului bronsic
- afectiuni ale sistemului urinar
- afectiuni cutanate.
          Uleiul de eucalipt are calitati antiseptice, antibacteriene, expectorante si descongestionante. In Australia se gasesc cei mai mari arbori din lume, mai inalti decat faimoșii arbori de Sequoia din California. Varful arborelui, considerat, in medie, la 150 metri de la pamant, intrece de peste doua ori inaltimea celui mai inalt molid din Europa, descoperit în anul 1945 pe Valea Hartagului - Buzau. Pentru a ajunge in varful unui eucalipt australian urias, ar trebui o scara cu 900 de trepte. Este cunoscut ca in orasul Styx Forest, in luna decembrie 1999, a fost decorat un falnic eucalipt cu 3.000 de beculete, ca protest impotriva nimicirii padurilor virgine. Frunzele de eucalipt au efecte antiseptice, bactericide, antifungice, antivirale, antifebrile, expectorante, sudorifice, astringente, hemostatice, cicatrizante, emoliente, antiastmatice, digestive, aperitive, antinevralgice, antireumatice si antisalmonelice.
          Eucalpitul a fost adus in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in scopuri ornamentale si pentru asanarea terenurilor mlastinoase, stiind ca acest arbore este un foarte mare consumator de apa si ca tulpina sa are o rezistenta deosebita la excesul hidric in sol.
           Arborele cu cresterea cea mai rapida
          Pe Coasta de Azur, in sudul Italiei si pe tarmurile Marii Caspice ale Caucazului, eucaliptul s-a integrat admirabil in peisajul local, dand un farmec deosebit prin silueta sa zvelta, fara insa a egala inaltimile record din tara de bastina. In zona mediteraneeana, specia Eucaliptus globulus atinge o inaltime de numai 30-40 metri, rareori 60 de metri, cat un bloc cu 20 de etaje, desi in Tanzania depaseste frecvent 100 metri. Dintre toate speciile vegetale, eucaliptul are cresterea cea mai rapida, cu o alungire anuala pana la 10 metri, mai intensa in primii 80 de ani de viata.
          Eucaliptul este raspandit pe toate continentele prin cele aproximativ 500 de specii si numeroase varietati. Datorita usurintei de aclimatizare a fost luat in cultura atat in unele tari europene (Spania, Portugalia, sudul Frantei, Italia), cat si in alte zone geografice. In nordul Africii, respectiv in Algeria, Tunisia si Maroc, exista oaze total impadurite cu eucalipt. Suprafete mai mari se găsesc in Statele Unite, Brazilia, China, Rusia (regiunea Suhumi). In Romania, se cultiva experimental in unele zone mai ferite de geruri mari, respectiv in Banat si Baia Mare, pe locuri insorite si soluri fertile, cu conditia ca temperaturile din timpul iernii sa nu coboare sub -15 grade Celsius. Arborele prezinta un trunchi cilindric, cu scoarta neteda, cenusiu-albastruie si lemn de culoare rosie. Frunzele, ceroase, au culoarea verde-albastruie si forma de secera. De remarcat este faptul ca dispunerea frunzelor pe plan vertical nu da nici o umbra.
          Florile sunt albe, in forma de cupa. Petalele cad in timpul infloririi, lasand descoperite numeroase stamine pentru a asigura polenizarea. Fructele se aseamana cu niste mere, prevazute cu capac. Denumirea stiintifica a arborelui provine din cuvintele grecesti, „eu“- bine si „kalypto“ - acoperit, cu referire la aspectul staminelor. Eucaliptul este specia care transpira foarte mult, ceea ce face ca, in cazul cultivarii pe terenuri mlastinoase, sa le asaneze, pentru a fi readuse in circuitul util. Totodata, contribuie la dispariția tantarilor anofel, purtatori de malarie.
          Continutul chimic
           Frunzele sunt bogate in flavonoide liposolubile, taninuri, rezine, cumarine, ceara, piperitona si, mai ales, ulei eteric aromatic, cu miros puternic, foarte plăcut. Uleiul brut se obtine prin distilare cu vapori de apa, din frunzele proaspete sau partial deshidratate. Productia mondiala de ulei din specia Eucaliptus globus este de 1.500-2.000 de tone anual, principalele tari producatoare fiind Spania (500 tone/an), Portugalia (300 tone/an), Africa de Sud, India, Vietnam si Brazilia.
           Dupa ce botanistul german Ferdinand von Muller a descoperit proprietatile medicinale ale uleiului aromat extras din frunze, s-a intensificat comertul cu ulei, incepand din secolul XIX, fiind cunoscut initial sub denumirea de Menta de Sidney, datorită actiunii calmante asupra tulburarilor digestive, asemanatoare cu cea a mentei.
          Deblocant al cailor respiratorii
          In bolile aparatului respirator, prin proprietatile antivirale si expectorante, frunzele de eucalipt sunt folosite in majoritatea afectiunilor respiratorii acute sau cronice (tuse, gripa, guturai, raceala, laringita, faringita, sinuzita, rinita, bronșita, astm bronsic, angina, pneumonie, pleurezie si chiar tuberculoza pulmonara). Prin deblocarea cailor respiratorii si fluidificarea secretiilor are loc usurarea respiratiei si reducerea crizelor de febra, cu scaderea temperaturii corpului.
          Tratamentele se fac cu:
- infuzie din doua linguri frunze uscate la 200 ml apă clocotita;
- tinctura in alcool 400 (se iau cate 50 picaturi in 100 ml apa rece, de 4-5 ori pe zi);
- sirop preparat din 20 g frunze infuzate in 300 ml apa clocotita; dupa strecurare se adauga 300 g zahar, se reincalzeste pana devine siropoasa si se consuma cate 4-6 linguri pe zi, ca expectorant si antiseptic respirator;
- pulbere din frunze uscate si macinate fin (se ia cate un varf de cutit de 2-3 ori pe zi, inainte de mese, eventual in putina miere);
- ulei eteric (3-5 picaturi in 30 ml apa) cu rol in fluidificarea si eliminarea secretiilor bronsice;
- ulei eteric pentru masajul zilnic pe piept, spate si pe gat;
- inhalatii timp de 10 minute cu vapori din infuzie de frunze (100 g la 1 litru apa adaugand cateva picaturi de ulei eteric) pentru dezinfectarea cailor respiratorii superioare;
- frunze uscate si macinate care se introduc in tigari cu efecte in ameliorarea crizelor astmatice.
          Creste capacitatea de concentrare
           In bolile sistemului nervos, eucaliptul are efecte calmante asupra starilor emotionale intense, ajuta la intarirea spiritului, la cresterea capacitatii de concentrare si la instalarea unei stari de armonie si pace interioara. Sunt cunoscute efectele invioratoare de improspatare a corpului in caz de oboseala, migrene, dureri de cap, astenie sau debilitate. Se foloseste uleiul pus in baie, sauna, candela si masaje in zona frontala si a tamplelor.
          In afectiunile renale si genitale, uleiul de eucalipt are efecte bune contra cistitei, nefrita, leucoree, vaginita si blenoragie. Se fac masaje locale cu ulei sau bai de abur (2-3 picaturi ulei se pun in apa clocotita) si bai de sezut.
          In bolile aparatului digestiv sunt importante proprietatile astringente (datorita taninurilor) si efecte vermifuge (contra viermilor intestinali), precum si actiuni antimicrobiene (in caz de diaree si dizenterie). Se recomanda infuzie (15 g frunze uscate la un litru de apa clocotita), din care se consuma cate doua cesti pe zi, intre mese, avand efecte in atoniile stomacului, care duc la pierderea poftei de mancare.
          In diabetul zaharat, este indicat decoctul din 15 g frunze uscate la un litru apa; se fierbe pana cand scade la jumatate din volum si se bea intreaga cantitate in cursul zilei.
          Masajul cu ulei de eucalipt accelerează fluxul sanguin
In afectiunile reumatismale, artrite reumatoide si poliatroze se utilizeaza sub forma de comprese cu decoct din frunze sau ulei eteric, aplicate atunci când simptomele sunt agravate de vremea rece.
          In bolile dermatologice, eucaliptul are numeroase aplicatii sub forma de ulei eteric, infuzie, decoct si bai locale, datorita actiunii antiseptice si antihemoragice. Se foloseste in tratarea unor rani, arsuri (inclusiv solare), taieturi, herpes, ulceratii, plagi, eczeme suprainfectate, inflamatii, prurit de diverse etiologii, infectii nazale, scurgeri din urechi (otite) si intepaturi de insecte (tantari, muste). Se aplica sub forma de spalaturi, comprese, lotiuni, bai generale si locale (cu 10-15 picaturi la cada). Masajul cu ulei are efecte in ameliorarea durerilor musculare prin cresterea fluxului sanguin local.
          Lotiunile capilare cu infuzie din frunze stimuleaza cresterea parului
          Lotiunile capilare cu infuzie din frunze activeaza cresterea parului. Contra intepaturilor de insecte se utilizeaza uleiul (5 picaturi la o cana de apa) cu care se tamponeaza pielea afectata. S-a observat ca la aplicarea externa a unor emulsii sau unguente este indicat adaosul a catorva picaturi de ulei de eucalipt care favorizeaza patrunderea in piele, grabind eficacitatea. Uleiul de eucalipt se dilueaza intotdeauna inainte de a fi aplicat pe piele. Durerile de dinti si masele se amelioreaza prin tamponari locale cu ulei eteric diluat in putin alcool.
          Atentie! Dozele mari pot favoriza reactii adverse!
           In doze excesive, uleiul de eucalipt poate provoca reactii de sensibilizare gastrica, cu greata, varsaturi, indigestii, dureri de cap, vertij, hipotensiune, hipotermie si chiar efecte de intoxicare, cu semne de cianozare si delir. La ingerarea a peste 10 ml ulei eteric doza poate fi letală. Este contraindicat la copiii mai mici de 12 ani, la gravide, la mame care alapteaza si la persoane cu afectiuni digestive si hepatice grave. Se va evita utilizarea concomitenta a medicamentelor hipoglicemiante.
          Alte utilizari:
- in alimentatie, uleiul de eucalipt este folosit ca ingredient in diferite arome pentru bauturi, bomboane, conserve din carne;
- in cosmetica si parfumerie se foloseste uleiul din specia E. Citriodora, care se armonizeaza bine cu compozitii de rozmarin, lavanda, verbina, cuisoare si lemongrass. Se include in fabricarea unor paste de dinti, sapunuri fine, detergenti si a altor produse de uz casnic;
- uleiul este o sursa naturală ieftina si usor accesibila pentru separarea unor componente odorante de mare utilizare cum sunt: eucaliptol, citronelal, citronelol, felandren, piperitona si acetat de geranil;
- in industria farmaceutica intra in compozitia unor medicamente tipizate cum ar fi emulsii (Bronchicum Inhalant), solutii pentru uz intern (Pneumosept, Mentorin), solutii pentru uz extern (Pinosol, Rhinoil), creion nazal (Salangane), unguente (Pulmex Baby, Wick Vaporub, Essential Balm) si comprimate (Eurosept, Septogal, Strepsils Menthae);
- in medicina veterinara se administreaza infuzii din frunze indulcite cu miere de albine pentru tratarea unor boli bronho-pulmonare la animale;
- pentru dezinfectarea camerelor se utilizeaza uleiul de eucalipt pus in candela, avand un excelent efect antiseptic pentru aerul din incaperea unde locuiesc persoane in stare de convalescenta sau cei care sufera de o infectie contagioasă. De aceea, acesti arbori sunt considerati antimalarici, intrucat inlatura aerul rau (malaria in limba italiana). De altfel, oamenii au observat ca in jurul acestui arbore nu cresc alte plante, fapt explicat prin secretia unei substante toxice care se raspandeste in sol;
- din trunchiul de eucalipt, drept ca o lumanare si rezistent la putrezire si ardere, se confectioneaza cele mai bune catarge pentru vasele maritime, iar lemnul fin si dur este folosit la fabricarea mobilei, rivalizand cu lemnul de acaju;
- pe terenurile mlastinoase, arborii de eucalipt au efecte de drenare a solului si de indepartare a insectelor daunatoare.