Vitamine de origine naturala, organica

http://www.womens.ro/vitamine_naturale.html

          Dietele bazate pe cruditati si bogate in sucuri de fructe si legume, detoxifica organismul si ajuta la tratamentul multor boli degenerative (boli de inima, artrita, etc.). Ele intensifica capacitatea naturala de vindecare a corpului, intarind sistemul imunitar si combatand deteriorarile produse de radicalii liberi ce pot avea drept consecinta instalarea cancerului sau a altor boli.
          Fructele si legumele sunt nutritive, ele continand pe langa apa (care este in proportie de 80-90 %), glucide si levuloza, zaharuri naturale care se asimileaza mai usor si mai complet decat zaharul industrial. Datorita acestor zaharuri ele constituie o importanta sursa de energie pentru organism. Ele mai contin acizi organici (mai ales cel malic, tartric si citric) care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Fructele si legumele contin deci substante alcaline, substante importante pentru sanatatea organismului.
          Se cunoaste faptul ca principalele produse alimentare – carnea, ouale, branzeturile, painea fainoasele – contin substante acide determinand un surplus de acizi in organism. In procesul metabolismului se formeaza si altia acizi. Surplusul de acizi actioneaza negativ asupra multor procese fiziologice din organism iar legumele si fructele prin sarurile alcaline pe care le contin restabilesc echilibrul in procesele metabolice. De asemenea, ele contin o mare varietate de vitamine.
          In ceea ce priveste continutul de vitamine B se remarca fructul avocado care este cel mai bogat in acest complex de vitamine, urmat de caise, capsuni, spanac, dovleac, vinete, varza. Vitamina B creste rezistenta organismului, fortifica sistemul imunitar si sistemul nervos.
          Vitamina B1 (tiamina) este eliminata in procesul de excretie fara a fi stocata in corp, deci trebuie inlocuita zilnic. Este cunoscuta si sub numele de «vitamina starii morale», datorita efectelor benefice asupra sistemului nervos si psihicului. Are usor efect diuretic. Stimuleaza cresterea. Ajuta digestia, in special a carbohidratilor. Asigura functionarea in limite normale a sistemului nervos, a muschilor si inimii. In perioadele de stres de orice natura, traume fizice sau psihice, anxietate, convalescenta sau boala, organismul are nevoie de complexul de vitamine B si in special de tiamina. Ea se gaseste in aproape toate legumele si fructele dar printre alimentele cele mai bogate in B1 se afla mazarea si strugurele negru.
          Vitamina B2 (riboflavina) imbunatateste starea de sanatate a pielii, parului si unghiilor. Mareste acuitatea vizuala si inlatura oboseala ochilor. Ajuta la eliminarea senzatiei de uscaciune a gurii, limbii si buzelor. Alaturi de alte substante contribuie la metabolizarea carbohidratilor, a grasimilor si a proteinelor. Se gaseste in legumele de culoare verde.
          Vitamina B3 (niacina) sau PP este necesara pentru buna functionare a creierului si a sistemului nervos. Atenueaza tulburarile gastrointestinale mentinand starea de sanatate a tubului digestiv. Reduce nivelul de colesterol si trigliceride. Intensifica circulatia sanguina si scade tensiunea arteriala. Da pielii un aspect sanatos. Ajuta la eliminarea ulceratiilor si atenueaza respiratia rau mirositoare. Se gaseste in avocado, curmale, smochine, prune, piersici, gutui, mere, nuci, pere, grapefruit, lamai, dovleac, salata verde, sfecla rosie, soia, rosii, marar, semintele de in, varza, vinete.
          Vitamina B6 sau piridoxina este indispensabila organismului pentru producerea de anticorpi si pentru producerea de globule rosii. Contribuie la buna asimilare a grasimilor si proteinelor. Previne diverse tulburari nervoase si dermatologice. Reduce spasmele musculare nocturne, carceii, amorteala mainilor si anumite forme de nevrite ale extremitatilor. Ea este prezenta in multe fructe si legume dar mai ales in: avocado, caise, pepene galben, capsuni, strugure negru, coacaze negre, nuci, dovleac, soia, salata verde, marar, varza, gulie, conopida, vinete, spanac.
          Acidul folic sau vitamina B9 este important in hematopoieza (“confectionarea” globulelor rosii si implicit contribuie la combaterea anemiei) si in eliminarea homocisteinei, un aminoacid al carui metabolism este dependent de complexul vitaminic B. Nivelul crescut de homocisteina implica o mai mare susceptabilitate la declin mintal si la depresie, atat la varstnici cat si la tineri, sporeste riscul bolilor cardiovasculare, mai ales riscul infarctului miocardic, al accidentelor vasculare cerebrale precum si al bolilor vasculare ale membrelor. Homocisteina este de asemenea implicata in evolutia aterosclerozei, in dezvoltarea bolii Alzheimer, in probleme de memorie, concentrare si chiar de proasta dispozitie. Leacul impotriva nivelului ridicat al homocisteinei este determinat de vitaminele B si in special de acidul folic. Printre fructele si legumele bogate in acid folic se remarca : avocado, caisele, pepenele galben, capsunile, coacazele negre, rodiile, caisele, morcovii, dovleacul, spanacul, sparanghelul, fasolea verde.
          Vitamina B12 are proprietati energizante si mentine starea de sanatate a sistemului nervos. Mareste puterea de concentrare, imbunatateste memoria si echilibrul psihic. Diminueaza iritabilitatea. Previne anemia contribuind la formarea si regenerarea celulelor rosii ale sangelui. Ajuta la utilizarea eficienta a carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. Nu se asimileaza bine in stomac si pentru a fi eficienta trebuie combinata cu calciu. Functionarea normala a glandei tiroide permite o buna absorbtie de B12. Vegetalele cu mici exceptii contin vitamina B12. Exceptie face spanacul.
          Fructele si legumele au putere mare antioxidanta, intaresc sistemul imunitar, cresc rezistenta organismului impotriva virusilor si a diversilor agenti patogeni care il pot afecta si incetinesc procesul de imbatranire prelungind tineretea. Trebuie specificat ca este stabilita o masura a puterii antioxidante a vegetalelor numita ORAC care masoara puterea de anihilare a radicalilor liberi din organism. Astfel, pentru a se mentine in forma, un om trebuie sa introduca zilnic in organism o cantitate de vegetale care sa-i asigure un optim mai mare de 5000 unitati ORAC.
          Puterea antioxidanta a celor mai eficiente fructe si legume data in unitati ORAC/100 g produs este : 5770 – prune uscate, 5216 – 1 pahar de must de struguri negri, 3307 – rodie, 2830 – strugurii negri, 2400 – afine, 2036 – mure, 1939 – usturoi, 1770 – varza, 1540 – fragi, 1274 – 1 pahar suc de grapefruit rosu, 1260 – spanac, 1220 – zmeura, 1150 – bostan galben, 1142 – 1 pahar suc de portocala, 980 – varza de Bruxelles, 949 – prune negre, 909 – spanac fiert, 890 – broccoli, 840 – radacina de sfecla, 782 – avocado, 750 – portocala, 739 – struguri rosii, 710 – piper rosu, 670 – cirese, boabele de porumb, 390 – vinetele, 385 – conopida, 375 – mazarea congelata, 300 – cartofii, 295 – napii, 265 – salata, 250 – pepenele galben, 210, banana, 207 – mar, 205 – tofu de soia, 200 – morcov, fasolea urcatoare, 195 – tomatele, 175 – piersica, 170 – caisele, 110 – para, 100 – pepene rosu, 75 – telina, 60 – castravetele.
          Fructele si legumele contin o varietate complexa de antioxidanti care interactioneaza si se potenteaza unul pe altul, iar consumul de alimente bogate in antioxidanti intensifica protectia organismului. Ele sunt bogate in substante care impiedica depunerea colesterolului pe peretii arterelor prevenind astfel aparitia aterosclerozei. Fructele si legumele reprezinta izvorul principal de vitamina C, vitamina care joaca un rol decisiv in mentinerea starii de sanatate. Toate celelalte produse folosite in ratia alimentara ii procura organismului numai 10% din nevoile de vitamina C, iar restul de 90% sunt aduse de legume si fructe. Organismul uman nu isi poate sintetiza propria vitamina C si tocmai de aceea trebuie sa si-o procure din alimente sau din alte surse (comprimate, prafuri, drajeuri de vitamina C).
          Cateva dintre proprietatile esentiale ale vitaminei C, proprietati care subliniaza importanta ei pentru mentinerea sanatatii:
- In primul rand are un puternic efect antioxidant, participand la distrugerea radicalilor liberi;
- Ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar, inhiband cresterea tumorilor si asigurand rezistenta organismului impotriva infectiilor;
- Are rol de echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland productia de interferon, factor cu proprietati aniinfectioase remarcabile;
- Intervenind in formarea colagenului, are o importanta hotaratoare in dezvoltarea sistemului osos si a ligamentelor. De fapt, colagenul participa la refacerea structurilor lezate, intervenind in starile inflamatorii si in vindecarea ranilor. Este influentata astfel consolidarea rezistentei oaselor si dentitiei;
- Are proprietatea de a creste lichiditatea fluidului articular usurand miscarile si imbunatatind mobilitatea;
- Previne uzura celulara, incetinind procesul de imbatranire;
- Are rol de echilibrare a organismului fiind necesara in metabolismul calciului si al altor minerale;
- Ajuta absorbtia fierului la nivelul intestinului;
- Are actiune de activare a acidului folic;
- Participa la sinteza hormonilor glandelor suprarenale;
- Detoxifica ficatul;
- Este un excelent tonic al capilarelor.
          Printre fructele bogate in vitamina C se remarca: guava, coacazele negre, ananasul, kiwi, lamaile, pomelo, capsunile, zmeura, murele, fragii, papaya, portocalele. De remarcat sunt si renumitele cirese Acerola (cirese de Barbados) care provin din America Centrala si de Sud si care sunt cele mai bogate surse de vitamina C din natura. In ele se gaseste de 100 de ori mai multa vitamina C decat in portocale: 100 g acerola – carne a fructului contine de la 1700 mg pana la 4000 mg de vitamina C naturala. Acest fruct rosu, plin de vitamine, este considerat o planta miraculoasa. Printre legumele si zarzavaturile bogate in vitamina C se remarca: varza, broccoli, ardeiul rosu, gulia, cresonul, patrunjelul, mararul, tarhonul, leusteanul.
          Betacarotenul este un carotenoid continut in unele fructe sau legume care se transforma in organism in vitamina A. Este un antioxidant cu puternice proprietati antiinfectioase. Scade riscul dezvoltarii unor boli cardio-vasculare la persoanele care asociaza si un stil de viata sanatos; reduce semnificativ frecventa infarctului miocardic, iar recuperarea post-infarct este mai de scurta durata, iar riscul recidivelor este mai mic. Este vitamina longevitatii intarziind mult aparitia senilitatii. Atenueaza mult simptomele si efectele secundare ale curelor citostatice si/sau radioterapice, reglementeaza somnul si tensiunea arteriala. Printre fructele bogate in betacaroten se remarca: mango, papaya, caisele, pepenele galben, gutuile, iar dintre legume morcovul, dovleacul, varza, sfecla rosie, spanacul, patrunjelul, mararul (in general fructe sau legume de culoare galbena sau verde).
          Licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor si singurul antioxidant a carui cantitate sporeste de circa 4-6 ori prin fierbere (bulionul, pasta de rosii). El protejeaza celulele si impiedica distrugerea si degenerarea lor. In plus contribuie la neutralizarea radicalilor liberi din tot organismul, inclusiv din creier, mentinandu-l in stare buna de functionare timp indelungat (chiar si la batranete), prevenind bolile degenerative si maladia Alzheimer. El are efecte tumorale remarcabile in general si specific in cancerul de prostata, san, vezica urinara, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plamani si piele. Licopen intalnim in aproape orice fruct sau leguma de culoare rosie: tomate, pepene verde, capsuni, mango, grapefruit rosu, ardei iute si kapia, gogosari, guava, papaya, struguri. Rosiile si pepenele verde contin cea mai mare cantitate de licopen.
          Luteina este un antioxidant deosebit de important in special pentru ochi, care face parte din familia carotenoizilor. Cercetatorii americani au dovedit ca oxidarea grasimilor este inhibata in cea mai mare masura de luteina, cu consecinte deosebit de benefice la nivelul ochiului. S-a constatat ca luteina se fixeaza in mod special la nivelul ochilor. Odata introdusa in organism prin alimente, se absoarbe iar apoi se acumuleaza in doua zone oculare: la nivelul retinei, in special al maculei (pata galbena) si la nivelul cristalinului. Fenomenul de degenerare oculara apare datorita actiunii radicalilor liberi, mai ales la nivelul maculei, producandu-se modificari vasculare (ateroscleroza capilara). Cercetarile privind degenerarea maculei la varste inaintate au dovedit rolul protector important al luteinei. Ultimele cercetari in acest domeniu subliniaza rolul deosebit de eficient al luteinei in prevenirea cataractei. Luteina este asadar un antioxidant care, consumat in mod sistematic, contribuie la mentinerea sanatatii aparatului vizual. Efectul antioxidant al luteinei se manifesta nu numai la nivelul aparatului vizual, dar si la nivelul altor organe, precum si in cadrul unor lanturi metabolice. In concluzie, luteina poate fi utila pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a unor tumori, etc. Fructe si legume bogate in luteina: prune, loboda, salata, spanacul, dovleacul galben, portocala, dovleceii, prazul, mazarea, vegetale verzi si orice fruct sau leguma care are culori intense.
          Cel mai puternic antioxidant natural cunoscut este resveratrolul. Are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C si E la un loc si este de 10-20 de ori mai puternic decat vitamina E in protectia antioxidativa a LDL-colesterolului. Este protector hepatic si cardiovascular. Scade nivelul sanguin al colesterolului total si al trigliceridelor. Are un efect direct de distrugere tumorala, actionand impotriva oricarui tip de localizare tumorala, dar si asupra celor hormono-dependente (san, ovar, testicul, ficat, stomac). Blocheaza formarea de vase de sange in jurul tumorii, dar si metastazarea celulelor maligne. El protejeaza creierul: strabate bariera hematomeningiana, imbunatateste memoria si impiedica demielinizarile, reda claritatea mentala prin efectul antioxidant asupra tesuturilor nervoase cerebrale (si in maladia Alzheimer), este antidepresiv. Este un bun adjuvant in afectiuni oftalmologice (cataracta, glaucom si degenerescenta maculara). Se gaseste in general in fructele de culoare violet-neagra (dar nu numai): sucul de struguri negri, samburii de struguri, dude, mure, coacaze negre, prune, afine, rodii dar si in varza de Bruxelles (care poate fi consumata si fiarta), fragi.
          Produsul Holican contine resveratrol (il puteti gasi accesand butonul care face legatura cu magazinul naturist al site-ului www.cancertratament.ro).
           Un alt antioxidant continut in fructe si legume este vitamina E. Este un antioxidant exceptional, „ocrotind” de oxidare acizii grasi nesaturati, vitaminele A si C din lumenul intestinal, dar si membranele celulare. Ne protejeaza si de efectele oxidante ale ozonului, smogului, de radiatii si de efectele nocive ale chimioterapiei (alaturi de vitamina A). Protejeaza vitamina A de oxidare si globulele rosii de factorii hemolitici. Potenteaza functiile vitaminei C (evident in cataracta). Grabeste vindecarea arsurilor si a ranilor. Are calitati diuretice si hipotensoare. Surse importante: zmeura, fragi, piersici, avocado, nuci, salata, ardei, spanac, creson, patrunjel, mazare, ridiche neagra, soia, semintele de in, bostan si de floarea-soarelui, rosii, marar, varza.
          Sulforaphenul este un antioxidant prezent din abundenta in vegetalele apartinand familiei crucifere (varza, broccoli, conopida, gulii), ceai verde, ceapa. Este imunostimulator, antiinflamator, hepatoprotector si detoxifiant. In plus este capabil de distrugere tumorala directa, in special asupra tumorilor hormono-dependente: san, col uterin, prostata.
          Coenzima Q10 (ubiquinona) este un antioxidant puternic, imunostimulator (sporind numarul de limfocite TK); substanta cu proprietati anti-tumorale (absorbind radicalii liberi), anti SIDA si anti leucemica.
          Proprietati:
- intarzie procesele de imbatranire si se opune celor degenerative;
- determina producerea de anticorpi si creste concentratia plasmatica a imunoglobulinelor;
- catalizator in procesul de formare a energiei celulare, raspunzatoare de 95% din energia ce se formeaza in corp; mentine integritatea membranelor mitocondriale;
- adjuvant extrem de util in tratamentul insuficientei cardiace si al cardiopatiei ischemice;
- determina rarirea frecventei atacurilor anginoase cu 45-50%, marind capacitatea de efort a pacientilor cardiaci;
- reduce hipertrofia miocardica si-i satisface necesarul energetic;
- creste fluxul sanguin coronarian, imbunatateste metabolismul si asigura furnizarea de energie pentru miocard, coboara tensiunea arteriala;
- adjuvant important, util si extrem de eficace in refacerea ficatului (hepatite A, B, C, etc., acute sau cronice);
- imbunatateste functia cerebrala si creste capacitatea de memorizare;
- utila in tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer si a sclerozei multiple;
- capabila sa vindece ulcerul gastro-duodenal;
- utila in distrofia musculara progresiva, ameliorand in buna masura simptomatologia;
- scade depozitele de grasime;
- mareste rezistenta musculara la efort;
- grabeste vindecarea plagilor, mentine supletea, elasticitatea si tineretea tegumentelor.
          Se concentreaza in organele cu metabolism intens (creier, miocard, ficat). Exercitiul fizic, vitamina E si seleniul ii stimuleaza sinteza. Sinteza ubiquinonei se reduce odata cu varsta.
          Surse de Q10: uleiul de catina, uleiul de soia, alune, varza, conopida, broccoli, spanac.
          Acizii grasi omega 3
          Sunt modulatori deosebit de puternici ai sistemului imunitar.
          Proprietati:
- Au efecte importante in bolile autoimune, infectii virale si/sau bacteriene, cancer, SIDA;
- Sunt substante antialergice, reducand frecventa si intensitatea crizelor de astm bronsic;
- Intarzie si reduce aparitia simptomelor senilitatii prin blocarea generarii de radicali liberi de natura lipidica;
- Actiune antimutagena si de protejare a materialului genetic. Au capacitatea de a distruge vasele care alimenteaza cu sange tumora;
- Reduc vatamarea creierului, au actiune antidepresiva si antimaniacala, fiind si un bun stabilizator al dispozitiei, ajuta in deficitul de atentie, in problemele de invatare si comportament, inclusiv impulsivitate, anxietate, accese de furie si probleme cu somnul;
- Contribuie la reglarea serotoninei (un neurotransmitator cunoscut pentru insusirea sa de a da buna dispozitie);
- Au rol calmant si de marire a rezistentei sistemului nervos la stres;
- Reduc riscul de aparitie a unui atac de apoplexie;
- Reduc vascozitatea sangelui, contribuind astfel la imbunatatirea circulatiei sanguine si la cresterea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor;
- Vindeca ulcerul gastric si duodenal; efecte excelente au fost raportate si in terapia colonului iritabil;
- Regularizeaza ciclul menstrual, diminueaza frecventa si intensitatea durerilor menstruale;
- Au efect hipoglicemiant (util si la diabetici);
- Previn si combat eficient migrenele;
- Au efect antitrombotic;
- Scad fibrinogenul si agregarea plachetara si cresc timpul de sangerare;
- Stimuleaza sinteza colagenului din piele.
          Surse: ulei de in, capsuni, struguri negri, nuci, soia, dovleacul, dovleceii, fasole verde, spirulina.
          Fructele si legumele contin si saruri minerale, elemente nutritive indispensabile vietii.
          Calciul detine un rol important in transmiterea impulsurilor nervoase, fiind un tonic al sistemului nervos si consolidand echilibrul functional al acestuia. El mentine sanatatea oaselor si a dintilor, stimuleaza echipamentul enzimatic al organismului si combate insomniile. Impreuna cu magneziul este responsabil de sanatatea sistemului cardiovascular. Asigura bataile regulate ale inimii. Contribuie la metabolizarea fierului.
          Surse importante sunt: guava, nuci, fragi, creson, conopida, broccoli, dovleac, soia, gulie, fasole uscata.
          Magneziul cunoscut ca si mineral antistres are actiune antidepresiva si mentine sistemul cardiovascular sanatos. El preintampina atacurile de cord, ajuta la buna functionare a muschilor cardiaci si a creierului, intareste reactiile de aparare ale organismului la infectii si contribuie la reglarea a nu mai putin de 300 de functii enzimatice din corp. Alaturi de calciu si fosfor, ia parte la controlul excitabilitatii. Intarzie imbatranirea, activeaza sistemul neuromuscular, regleaza temperatura corpului. Mentine starea de sanatate a dintilor si impiedica depunerile de calciu, ca si formarea de calculi biliari si renali.
          Surse importante de magneziu sunt: curmale, smochine, kiwi, banane, nuci, papaya, ceapa verde, cartofi, dovlecei, dovleac, seminte de dovleac, vegetale de culoare inchisa.
          Manganul inlatura tulburarile de memorie, elimina oboseala, imbunatateste reflexele musculare si ajuta la prevenirea osteoporozei. El este un factor important pentru functionarea sistemului nervos central. Asigura functionarea optima a creierului, stimuland sinteza dopaminei. Aceasta substanta, in afara faptului ca este un puternic antireumatic, este in stare sa amelioreze simptomele bolii Parkinson (boala caracterizata tocmai prin scaderea numarului neuronilor producatori de dopamina). Este util in tratamentul schizofreniei si al unor boli neurologice. Impreuna cu zincul si cuprul, este metalul care stimuleaza functia enzimei SOD.
          Printre fructele si legumele bogate in mangan se remarca: guava, ananas, nuci, zmeura, fragi, coacaze negre, caise, pere, mere, portocale, smochine, capsuni, struguri, mazare, andive, patrunjel, sfecla rosie, spanac, sparanghel, vinete, usturoi, ceapa, praz, varza, telina, morcov, cartof.
          Fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei precum si a unor enzime. Mareste rezistenta la imbolnavire, combate oboseala si previne anemiile. Functiile sale sunt multiple si au interesare plurisistemica, de exemplu: transporta oxigenul catre tesuturi, transporta diverse substante chimice implicate in metabolismul energetic, are actiune antioxidanta si este implicat in promovarea cresterii si dezvoltarii armonioase, in mentinerea imunitatii la niveluri optime si asigurarea functiei reproductive. Fierul se gaseste in organism in structura hemoglobinei si mioglobinei (proteina din muschi) si a diverselor enzime hepatice.
          Surse de fier: prune, curmale, papaya, piersici, fragi, nuci, patrunjel, sparanghel.
          Potasiul contribuie la pastrarea echilibrului acido-bazic al celulelor, revitalizand organismul si mentinand astfel starea de sanatate a acestuia. Contribuie la buna functionare a suprarenalelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea echilibrului apei in organism. Asigura functionarea presiunii osmotice, sporeste diureza si procesul de eliminare a sodiului si favorizeaza excitabilitatea neuro-musculara. Asigura o gandire clara prin alimentarea creierului cu oxigen. Este tonic cardiac, scade tensiunea arteriala si ajuta in tratamentul alergiilor.
          Se gaseste in citrice, pepene galben, kiwi, banane, fragi, mango, prune, papaya, rodie, caise, rosii, castraveti, creson, cartofi, dovlecei, spanac, varza, vinete.
          Seleniul este un antioxidant cu proprietati anticancerigene si care ajuta la mentinerea elasticitatii tesuturilor. In plus, intareste eficacitatea vitaminei E. Amelioreaza simptomele legate de menopauza, in special bufeurile de caldura. Este antiaterosclerotic de forta si antireumatic puternic. Stimuleaza sinteza si efectele glutation-peroxidazei, enzima extrem de potenta antitumoral, care nu poate functiona in absenta seleniului.
          Se gaseste in: usturoi, ceapa, praz, rosii, broccoli, afine, cereale integrale, grau incoltit, seminte de susan, sparangel.
          Zincul accelereaza procesul de vindecare a ranilor, combate sterilitatea si afectiunile prostatei, scade colesterolul, are efect deosebit asupra functiilor cerebrale, ajuta in tratamentul tulburarilor mentale si in schizofrenie. Este important pentru mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.
          Zincul se gaseste in: afine, piersici, portocale, banane, cirese, nuci, pere, mere, seminte de dovleac, mazare, germeni de grau, cereale integrale, tomate, susan, sfecla rosie, spanac, varza, salata, usturoi.
          Cuprul creste apararea imuna, mentine vasele arteriale curate si elastice si are efect anticoagulant. El asigura absorbtia fierului in organism exercitand in acest fel un efect energizant. Previne si trateaza eficient depresiile alaturi de zinc.
          Se gaseste in prune, kiwi, nuci, dovleac, cirese, mere, portocale, struguri, grapefruit, lamai, pere, piersici, caise, mazare, fasole uscata, varza, sfecla rosie, nap, ceapa, spanac, praz, cartof, rosii.
          Fosforul are o importanta deosebita la producerea energiei nervoase, intelectuale si sexuale, regularizand bataile inimii si ajutand la functionarea normala a rinichilor. Este necesar in transmiterea impulsurilor nervoase, controleaza echilibrul calciului, precum si pe cel acido-bazic. Ajuta in procesele de crestere si vindecare. Asigura starea de sanatate a gingiilor si a dintilor. Atenueaza durerile cauzate de artrita asigurand energie si vigoare organismului.
          Se gaseste in nuci si seminte, dovlecei, gulie.
          Iodul ajuta la arderea excesului de grasimi. Asigura sanatatea parului, a unghiilor, a pielii si a dintilor. Mareste capacitatea mentala si are efect energizant. Contribuie la procesul de crestere.
          Se gaseste in ceapa, ridichi negre.
          Borul contribuie la absorbtia optima a calciului si a magneziului, ajuta la producerea de energie si stimuleaza cantitatea de estrogen si progesteron la femeile aflate la menopauza. Pentru prevenirea osteoporozei sunt recomandate curele de struguri sau de pere, care contin bor, mineral care ajuta la asimilarea calciului.
          Alimentele vegetale precum strugurii, perele, ciresele, merele, salata, fasolea si nucile, sunt bune furnizoare de bor.
          Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si legumele sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit.
          Surse de fibre: zmeura, piersici, pere, guava, nuca de cocos, mazare, ardei gras verde, praz, andive, linte, pastarnac, telina, etc.
          Fructele si legumele au proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, in cazul artritelor ca si al litiazelor renale. Fiind foarte variate ca gust, aroma si culoare ele inlatura monotonia felurilor de mancare si creeaza o atmosfera placuta la masa. O cantitate de 300-500 g fructe si 400-500 g legume pe zi ajuta la mentinerea sanatatii si la ingrijirea ei. Desigur conteaza si alegerea fructelor si legumelor in functie de varsta si de starea de sanatate.
          Sucurile de fructe se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie prin calea mijloacelor mai simple, fie pe calea mijloacelor celor mai sofisticate, constand in mixere, etc. Este ideal ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. Sucurile de fructe sunt indicate in special in urmatoarele afectiuni: gastrite, ulcere gastro-duodenale, enterocolite, obezitate, ateromatoza, dislipidemie, diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte afectiuni hepatice si renale, diverse afectiuni intestinale.
          Pentru ca un suc sa fie dietetic sau curativ, el trebuie sa indeplineasca anumite proprietati, ca:
- sa fie preparat din organe vegetale sanatoase, nestropite, cel putin in faza formarii acestora;
- sa se obtina doar din vegetale proaspete;
- sa se consume imediat dupa obtinere.
          Sucurile obtinute prin presare sunt mai sanatoase decat cele obtinute prin centrifugare, deoarece nu pierd substante si enzime care se distrug prin rotatia la mare viteza.
          Curele de sucuri proaspete sporesc tonusul organismului, ii asigura vitaminele si sarurile minerale necesare, aminoacizii esentiali si multe alte elemente nutritive. Pentru a avea efecte curative trebuie urmate timp de mai multe saptamani. Cantitatile care trebuie consumate in timpul curei variaza in functie de rezultatul vizat. Astfel, intr-o cura de intretinere va fi nevoie doar de o jumatate de pahar sau chiar de un pahar cu suc pe zi, dimineata, pe stomacul gol.
          Pentru o actiune eficienta, un pahar cu suc dimineata, pe stomacul gol si altul dupa-amiaza sunt indispensabile. Puteti adauga un al treilea pahar, cu cinci minute inainte de pranz si un al patrulea, cu cinci minute inainte de cina.
          Mancarea necorespunzatoare, excesul de medicamente (antibiotice, sedative, anticonceptionale, etc.), poluarea atmosferica, determina o crestere a cantitatii de toxine in corp, sensibilizarea organismului si aparitia bolilor. Pentru detoxificare se pot face cure de cel putin cateva zile in care se mananca numai fructe si legume proaspete sau sucuri de fructe si legume proaspete. Ele favorizeaza hrana optima organismului, cantitatea de energie consumata pentru digestie fiind minima. In acest sens corpul poate folosi mai multa energie pentru intarirea sistemului imunitar.
          O cura celebra cu sucuri de legume este reprezentata de cura Rudolf Breuss pentru tratarea cancerului, prezentata pe larg pe situl www.cancertratament.ro.
          Bibliografie – „Ghidul complet al fructelor si legumelor” – Angela Elena Beju Editura Setras, Deva, 2009